Pentru mine, el este cel mai bun

“Când voi fi soția cuiva vreau să fiu a unui bărbat deștept, brunet și cu ochii verzi”, asta i-am spus celei mai bune prietene pe la vreo 20 de ani. Nu e glumă! Nu m-a fermecat din prima, recunosc. Ba chiar a vorbit numai el. De emoții. Am aflat mai târziu. Ne-am cunoscut pe când era corespondent pe transporturi, iar eu …lucram în transporturi. Deci, nu aveam cum să ne evităm, profesional vorbind. Ne-am ținut de formalități, o perioadă. După șase luni ne-am mutat împreună.

Știu că sunt subiectivă dar trebuie să spun. Este un bărbat inteligent. Și asta m-a atras mai mult decât ochii lui verzi cu care credea că mă va da pe spate. Nu știu cum face dar mereu reușește să fie cu un pas înaintea tuturor ori să anticipeze lucruri. Mai ales în domeniul pe care îl stăpânește întru-totul. Nu știe încă tot, asta îmi spune tot timpul, însă pe mine nu mă păcălește. Știe. Și încă multe. Poate nu este încă momentul să mi le spună. Și înțeleg. Încă mă mai uimește, după atâta timp, cu câtă ușurință poate să vobească despre holograme, androizi și cipuri.

Dar nu este doar atât. Este sensibil și plin de optimism. Mai mult decât mine. Este înțelept, calm și echilibrat. Și îmi transmite asta permanent. Pentru mine este cel mai bun. Și este indispensabil pentru răbdarea, optimismul și echilibrul meu. Și am ales să fac acest interviu cu el la cererea publicului meu dar și pentru că interviurile pe care le realizez vor avea de astăzi și sclipirea unor bărbați care merită ascultați. Iar soțul meu este primul pe listă, evident.

Astăzi, George Buhnici.