Un oras mic. Unde parca timpul a stat in loc. Primitor si cu farmec. Cu oameni veseli si linistiti. Pacat ca nu-i pot pronunta numele. Numele orasului P…, inseamna in limba sarda…frunza uscată care acoperă porumbul. Eu as vrea sa scriu mare si frumos numele dar cred ca voi ramane blocata pe veci de catre Google pentru cuvinte obscene. O sa va dati seama din pozele de mai jos despre ce orasel este vorba. Daca nu cumva v-ati dat deja seama. Se afla la aproape 25 Km de Cagliari, iar şoseaua merge paralel cu marea. Traseul este unul foarte frumos pentru ca puteti vedea satele tipic mediteraneene: case cu ferestre mari si gradini cu flori viu colorate, străzi pietruite si terase pline de localnici. Foarte multi turisti vin aici vara pentru plaja cu nisip fin si marea turcoaz.
Noi am nimerit si in mijlocul unui festival/targ unde mancarea locala era subiectul principal. Patiserie, peste, salamuri, gemuri, branzeturi, rosii (foarte renumite pentru gust in aceasta zona), paste, pizza, dulciuri, pe toate le-am gustat. Iar la final un gelato cu visine a fost ca o racorire digestiva. Vi se pare ca am mancat prea mult?
Va las sa savurati imaginile.
1 Comment
Mi-a lasat gura apa la ce fotografii ai acolo cu acele delicatese.
PS:Sunt si un mare fan al blogului http://www.buhnici.ro 🙂 Sotul tau chiar stie despre ce vorbeste acolo:)