Fix astazi sase luni. Prima jumatate de an a omuletului. Si incepem sa ne intelegem din ce in ce mai bine. Cand vorbesc cu ea ma priveste cu mare atentie. E curioasa. Dar si inteleapta. Dupa ce termin de vorbit e randul ei. Pe limba ei.
Ce facem la sase luni?
Ne rasucim pe burta…dar nu intotdeauna ne si iese. Asa ca ori mami ori tati o pun la loc pe spate. Vorbim dimineata cu jucariile, 2 ursuleti care o pazesc zi si noapte dar si cinci printese lipite pe perete. Conversatiile de dimineata dar si cele cu noaptea in cap ( adica 4 sau 5 ) imi alunga de tot somnul. Nu intotdeauna ma si impac cu ce are ea chef. Insa comunicarea este importanta la noi in casa.
Rontaim picioarele, mainile, degetele mele, degetele lui tati, am vrea si telefonul, telecomanda si masa daca se poate. Ne mai scapa cate un deget in ochi, nas si gura. Inca nu sta singura in fund, insa sprijinita sau intre perne se joaca in legea ei.
Este vesela, atenta la discutii si la oameni, rade, se fastaceste, se vrea plimbata, ii place sa i se cante dar si sa fie gadilata. Daca plec de langa ea ma cauta cu privirea iar apoi ma striga in felul ei. Si doamne ce ma inmoaie!!
Ii place baita, masajul dupa baita, supa crema de legume, sa mearga afara si mai nou apa. Si daca s-ar putea sa stea doar in pampers. Sau si mai bine fara!
Am o fetita frumoasa si nazdravana! Dar si un tata frumos si nazdravan pentru ea!
No Comments